PRIMARIA COMUNEI CASCIOARELE

Judetul Calarasi

PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural si habitatul
    Cascioarele reprezinta o zona distincta atat geomorfologic cat si microclimatic (adapost si expunere sudica), fapt ce a creat intotdeauna conditii foarte bune de locuit pentru comunitatile umane, de-a lungul preistoriei si istoriei.
    Configuratia terenului, meandrele rauletului Zboi, lacul Catalui, versantii lacului si ai baltii, fosta balta Nichitinu, padurea inconjuratoare de pe terasa si din balta, insula de pe lacul catalui (Ostrovel), bogatia in peste si in stuf, au oferit conditii ideale de adapost si hrana.
    Cercetarile arheologice intreprinse in zona, atesta o locuire in zona Cataluiului si pe Ostrovel, inca de pe la 4000 - 3900 I.Hr.
    In asezarile neolitice de la "D’aia parte", Fantana lui Brebu, au inflorit culturile Dudesti si Gumelnita.
    Locuirea continua in epoca bronzului cu cultura Glina si apoi in cele doua faze ale epocii fierului (Hallstatt si Latene). Maxima inflorire a asezarilor de aici fiind in secolul II si I i.Hr. - I. d.Hr.
    O locuire remarcabila este demonstrata pentru epoca getica di secolele IV - I i.Hr. de cercetarile arheologice efectuate intre anii 1987 - 1991, cand se descopera in siturile de la Suvita Hotarului, Suharna, Catalui, Ostrovel, Coinea I, Coinea II si D’aia parte un numar de peste 15 asezari omenesti.
    Conditiile microclimatice de hrana si adapost, de refugiu in balta si paduri, si de aparare in cetatea de la D’aia parte, sustin ipoteza unei puternice uniuni de triburi cu centrul politic la D’aia parte si magico - religios pe Ostrovel (sanctuarul de aici).
    Pentru evul mediu timpuriu, descoperirile demonstreaza pentru secolele VI - VII o locuire mai putin numeroasa, reprezentativa fiind asezarea de la Suvita Hotarului, ce apartine complexului cultural numit in literatura de specialitate: Ipotesti - Ciurel - Candesti.
    In perioada secolelor XIV-XVI, apar in izvoare, legat de Manastirea Catalui sate de clacasi, demonstrand din nou o locuire intensa, precum: Bujorani (pe Catalui), Catalui, Suharna, Marotinul (in apropiere de Suharna, cu un iezer de peste si 100 case de rumani in 1547), Ghindeni (intre Radovanul si Cascioarele) si apoi Cascioarele.
    Este interesant de remarcat si faptul ca, atat asezarile din neolitic, din epoca bronzului si de cea a fierului, precum si cele din epoca medie, din epoca moderna si chiar contemporana, sunt legate de bogatia izvoarelor naturale cu apa potabila de la Suvita Hotarului, Suharna, Catalui, Coinea, Valea Cosarului, Faur.
    Mai tarziu, de-a lungul acestor izvoare, pe versantul vestic al Cataluiului, apare localitatea Cascioarele, vatra satului fiind deasupra izvoarelor, transformate in fantani cu teava.
In epoca moderna, pornind de la baza versantului si aceste fantani satul se extinde in sus odata cu saparea manuala a unor puturi.

    Primele atestari documentare ale localitatii Cascioarele
    In general toate atestarile documentare ale zonei au ca punct central Manastirea Catalui - cea mai importanta asezare (complex monastic si feudal) din zona si poate cea mai importanta manastire din sudul Munteniei, de care sunt legate colateral celelalte mici localitati.
    Prima atestare documentara este cea a satului Bujorani de pe Catalui si in acelasi timp prima atestare a Cataluiului - la 8 ianuarie 1392 (D.R.H. , B,I, Tara Romaneasca, Doc. 17), printr-un act prin care Mircea cel Batran, intarea (ctitoria sa de pe Valea Oltului), "si alt sat pe Catalui, numit Bujorani, cu tot hotarul"
    Urmasii marelui domnitor, Radu II Prasnaglava in 19 iunie 1421, Dan II in 12 decembrie 1424, Alexandru I Aldea in 23 iunie 1436, Basarab II in 9 ianuarie 1443 si Vladislav II in 7 august 1451 ( D.R.H. B, I, Doc. 49, 56, 77, 96, 107),  reantaresc dania facuta de Mircea, adaugand in plus "satul de la Catalui cu metohurile si cu moara".
Urmeaza apoi 2 si 10 septembrie 1439, cand Vlad Calugarul, intareste lui Staico (logofat de Bajesti) "jumatate din Suharna" (Ibidem, Doc. 243 - 244).
    Jupanita Caplea din Clatesti, fica Mariei din Floresti si a lui Teodosie din Peris (fiul lui Neagoe) mare ban al Craiovei, dupa intoarcerea din pribegie din Tara Ungureasca "unde si-a cheltuit sculele de zestre" ( D.I.R. B, Sec. XVI, V - III, Doc. 47 din 12 nov. 1555), se casatoreste cu Stan din Corbi, (mare spatar intre 1568 - 1579) si fondeaza manastirea Catalui in 1577.

    Prima atestare documentara a Cascioarelui
    Are loc la 26 februarie 1576 ( D.I.R. B, Sec.XVI, V, 4, Doc. 217), cand domnitorul Alexandru Mircea intareste lui Stan din Corbi si jupanitei Caplea "Radovanul de Mijloc si un sat anume Ghindeni, cu tot hotarul, pana la hotarul cu Casciorenilor".
    In ordine cronologica urmeaza patru documente din 10 noiembrie 1579, 12 decembrie 1579, 27 ianuarie 1581 si 24 februarie 1581 (Ibidem, Doc. 427, 436; V, 5, Doc. 11 si 13), prin care Mihnea Turcitul, fixeaza hotarele "ocinei" Sfintei Manastiri cu hramul Sf. Nicolae: "de la Crangul Popii, peste Suharna, pe la gura Cotuiului, peste garla de la varsare drept la plopii cu solzi, peste mlajet la apa Dunarii, iar de aici pe Dunare in sus, la privalul lui Manea Vacariul si pe grindul mare pana la suvaita pe coada Iarovului, peste Nichiteni la gura Cataluiului, iar de aici pe Catalui in sus pana la gura Suvitei, la drumul Cascioarelor si de aici pe Suvita pana la stejarul din drum".
    Cascioarele va apare apoi in numeroase documente de dupa 1580 precum:
    In 1582 (Ibidem, Doc.444, V, 5, Doc.17) Mihnea Turcitul da lui Dobre, Dragoi, Neagoe, Onisian, si feciorilor lor "ocina la Cascioarele" din partea Opri 15 stanjeni din camp, din moara, din apa.
    Concluzionand, se poate enumera in ordine cronologica atestarile documentare ale zonei:
  • Localitatea Bujorani, sat pe Catalui in com. Cascioarele (azi disparut) - atestat 1392,
  • Localitatea Catalui, sat langa fosta manastire in com. Cascioarele (azi disparut) - atestat 1451,
  • Localitatea Cornatel (azi loc. Manastirea - jud. Calarasi) atestat 1492,
  • Localitatea Suharna, sat pe malul Soarnei in com. Cascioarele (azi disparut) atestat 1493,
  • Localitatea Ghindeni, sat intre Cascioarele si Radovanu (azi disparut) atestat 1576,
  • Localitatea Cascioarele (azi comuna Cascioarele - jud. Calarasi) atestat 1576,
  • Localitatea Nichitinul (balta disparuta dupa desecarea din 1965,
  • Localitatea Nenciulesti (azi comuna Chirnogi - jud. Calarasi
    Amplasament
    Comuna Cascioarele este asezata in Microregiunea Greaca, de-a lungul vaii Dunarii in sud-estul campiei Burnazului, la extremitatea vestica a judetului Calarasi.
    Situata pe o terasa inalta a Dunarii, la 55 - 60 m altitudine absoluta, cu un relief total diferit de restul judetului, semicolinar, este intersectata de paralela 44 grade 07 minute 28 secunde latitudine nordica si de meridianul 26 grade 13 minute 04 secunde longitudine estica.
    In acest cadru geografic, com. Cascioarele, asezata de-a lungul Drumului National Oltenita - Daia, pe malul drept al rauletului "Zboiul" si a lacului "Cataluiul", se gaseste fata de localitatile urbane cele mai apropriate la 20 de Km de Oltenita, 55 Km fata de Bucuresti, 60 Km fata de Giurgiu si 90 Km fata de Calarasi - resedinta de judet.
    Localitatea se prezinta astazi ca o asezare compacta avand cartiere numite: "Deal", "Vale", "Atarnati" si "Talaba" - veche denumire cumane ca si Cataluiul

    Vecinatati
  • In partea de nord - est, pe limita teritoriului administrativ, comuna Cascioarele se invecineaza cu comuna Radovanu.
  • La est se invecineaza cu teritoriul administrativ al comunei Chirnogi, iar la sud - est cu fosta balta "Greaca", actual S.C. AGRO Chirnogi S.A.
  • La nord - vest este marginita de localitatile Hotarele si Crivat.
  • La vestul localitatii este judetul Giurgiu cu localitatea Greaca.
    Suprafata ocupata
    Teritoriul administrativ al comunei Cascioarele are un fond funciar in  suprafata totala de 2406 Ha teren, din care doar 1350 ha este teren arabil. Restul fiind alcatuit din terenuri neproductive - islazuri, coaste, viroage, balti si terenuri inundabile.
    Intravilanul localitatii ocupa 182 Ha.

    Modul de ocupare a terenurilor
    Comuna Cascioarele, din punct de vedere administrativ, figureaza ca o singura localitate, fara sate componente, constituind un singur trup, bazat pe cartiere.
La nivelul localitatii au fost stabilite trei zone functionale si anume:
  • zona rezidentiala cu cladiri P, P+1, P+2;
  • zona pentru institutii publice si servicii de interes general;
  • zona pentru echipare tehnico-edilitara.
    Zona rezidentiala
    Functiunea dominanta a teritoriului localitatii este zona de locuit cu constructii parter; parter si etaj si ocazional parter si doua etaje, iar ca functiuni complementare celei de locuit constatate, admisibile si propuse:
  • spatii comerciale;
  • prestari servicii;
  • alimentatie publica si alte activitati nepoluante.
    Zona pentru institutii publice si servicii de interes general.
    Localizata in centrul administrativ al comunei, zona cuprinde urmatoarele subzone:
  • administrativ,
  • comerciale,
  • constructii de cult,
  • constructii de cultura,
  • invatamant,
  • sanatate,
  • alte categorii (institutii publice).
    Functiunea dominanta a zonei specificata este construirea de spatii si amenajari cu caracter administrativ; social; cultural si comercial, permanente ori provizorii.
    Sunt interzise utilizarile care, prin amplasament, configuratie sau exploatare, impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului pe DN 41, de asemenea orice constructie permanenta in afara unei documentatii urbanistice de detaliu.

    Harta Szatmary (1856) ne infatiseaza doua drumuri importante:
  • Un drum venind dinspre Greaca, ocolind comuna la nord, urcand pe deasupra Faurului si ramificandu-se apoi spre Radovanu,
  • Un drum pornind din Cascioarele, trecand prin padurea Tufele Grecului si ramificandu-se spre Chirnogi si Clatesti - Mitreni.
    Explicatia o gasim in cele doua puncte de trecere a Raului Arges, Existente pe harta de la Oltenita si Fundeni-Mitreni.

    Actual Drumul National 41 Oltenita - Daia tranziteaza teritoriul administrativ al comunei Cascioarele astfel:
  • Intravilanul cuprins intre pozitia  Km. 15 + 663 dreapta, (Km 15 + 950 stanga) si Km. 18 + 645 stanga si dreapta. Pozitiile limitelor mentionate reprezinta limitele construibile existente, ampriza drumului, fasia de siguranta si fasia de protectie a drumului.
  • Extravilanul localitatii, cuprins intre pozitia Km 14 + 915 si15 + 663, in partea de est si in partea de vest cuprins intre pozitia Km 18 + 645 si pozitia Km 21 + 00.
    Zona pentru echipare tehnico-edilitara
    Functiunea dominanta a zonei este:
  • constructii si amenajari aferente alimentarii cu apa a comunei
  • ca functiuni complementare admise construirea de accese, retele electrice si de alimentare cu apa, zone verzi.
    Pentru utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei sunt permise orice constructii sau amenajari, aferente sau necesare alimentarii cu apa a localitatii, cat si orice tip de constructii si activitati nepoluante.